Cantecul pasarilor mi-a deschis privirea catre soare.Albul imaculat al florilor il privesc nemiscata,lacrimile cazute din cer s-au uscat lasand in urma natura purificata. Eu nu mai cer nimic,strivita sunt de-o dragoste nebuna si tot ce e al meu iti apartine. Lumina, candoare, culoare,............
E noapte... e dimineata... e sufletul meu..?
Sau ....poate esti ..tu !
Postări
Frumoasă declaraţie, împletită cu imaginea lacrimilor care au căzut din cer şi s-au uscat. În urma lor, o natură "purificată" şi sentimentul unei dulci striviri sub povara iubirii "nebune"...
RăspundețiȘtergereploua
RăspundețiȘtergeredupa o zi torida ,in care am admirat
rasuflarea de foc a soarelui,
stau acum dupa perdeaua de lacrimi a lunii.
-si este noapte spre dimineata.......
@ operator - Ce binecuvantata e ploaia dupa o zi torida... toate se racoresc inclusiv sufletul impovarat de greutatile zilnice.
RăspundețiȘtergere