luni, 18 mai 2009

Tristete

Azi am asistat neputincioasa la despartirea unui cuplu tanar.
Motivul: gelozia.
Cum este sa pierzi dragostea si respectul celui sau celei cu care te-ai unit pe viata?
E rau. E ca si cum ai muri. E o suferinta cumplita, te crucifica, smulge din tine si ultima picatura din viata pana cand  nu  mai simti nimic.
Cum naiba poti sa faci asa ceva?
E o reteta simpla, iar oamenii, in nebunia lor catastrofala, o aplica in mod consecvent.
Omul, prin insasi natura lui, este posesiv si lacom.
Hm, adaugam la aceste defecte native si expresia geloasa a iubirii si cocktailul- dinamita este gata.
Gelozia e monstru care ucide, un parazit care nu se multumeste sa se hraneasca cu gazda. daca il lasi sa creasca prea mult, cand il scoti te ucide si numai simti nimic.
E rau de persoanele asupra carora gelozia se manifesta. le sufoca, le distruge dragostea, libertatea, sentimentul de respect si stima pentru partener. si chiar daca partenerul se schimba, fie ca e un el sau o ea,dragostea moare, se stinge si dispare, pana cand nu mai simti nimic, sau... mai rau, simti ca nu mai simti nimic.
Si apoi neantul... 

5 comentarii:

  1. Trebuie să mărturisesc că nu am avut niciodată o criză de gelozie. Şi asta nu pentru că nu aş fi ţinut la persoana de lângă mine, la persoanele feminine care au trecut prin viaţa mea de-a lungul timpului. Pur şi simplu nu pot să fiu gelos. Asta este. Cred că e de bine, pentru că se elimină astfel multe absurdităţi... Cred că sunt genul care spune dacă este să mă înşele degeaba încerc eu să o împiedic. Dar ar fi mai bine să mergem de la premisa că partenerul/partenera este sinceră cu noi...

    RăspundețiȘtergere
  2. @ chris39- da,nici eu nu sunt o persoana geloasa si de cele mai multe ori nu inteleg cum poti fi gelos pe cel de langa tine ata timp cat exista incredere, dragoste, sinceritate. daca nu esti gelos asta nu inseamna ca nu iubesti persoana de langa tine. Aici totul se rezuma la incredere, cel putin asa vad eu lucrurile . Dar iata ca sunt si astfel pe oameni... sunt langa noi si nu putem face nimic sau aproape nimic pentru ei.

    RăspundețiȘtergere
  3. Asta-i vechea poveste cu "eu" si "al meu"...

    RăspundețiȘtergere
  4. Gelozia si posesivitatea. Doua sentimente adanc intiparite in patternul fiecaruia. Dar spre deosebire de maimuta, noi avem inteligenta, nu ? Noi suntem capabili sa apreciem si fara sa atingem. Suntem capabili sa iubim fara sa facem rau. Sutem capabili sa deosebim partenerul, copilul, de o masina sau un bun oarecare. Suntem capabili sa ne dam seama ca fericirea noastra nu insemna nefericrea celuilalt. Si apoi mai e libertatea ... Ei, asta putini stiu s-o aprecieze. Sa respecti celuilalt dreptul la a face ce vrea el, nu e vrei tu. Iar daca el decide sa iti ramana alaturi, e pentru ca el vrea asta. Da, un asemenea om merita iubit. Un om care accepta sa te iubeasca neconditionat. Acceptarea este conditionata, nu si iubirea. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. De cele mai multe ori, gelozia si posesivitatea inving inteligenta.
    Libertatea....sau senzatia de libertate, in cuplu nu este prea apreciata si asta datorita educatiei. In foarte putine cupluri gasesti iubire neconditionata. Femeia este proprietatea barbatului sau barbatul devine sclavul familiei.
    Sunt foarte multe aspecte care trebuie luate in considerare, eu am mentionat doar unul, educatia dar...

    RăspundețiȘtergere